AxoSuits. Doi IT-iști români schimbă medicina mondială

Sergiu Voicu Data actualizării: Data publicării:
exoschelet romanesc

Dezvoltarea unei ţări se obţine şi prin inovaţie - adusă de oameni cu proiecte şi idei care au impact. Din păcate, statul român investeşte prea puţin în cercetare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, România are o clasă de antreprenori gata să rişte pentru a ajunge la succes.

Când ingineria se întâlneşte cu medicina rezultatele pot fi de-a dreptul spectaculoase. La Oradea, doi tineri dezvoltă un proiect care să ajute persoanele cu dificultăţi motorii. Este vorba de un exoschelet la un preţ accesibil. Lucrează de patru ani la acest proiect care a început să avanseze rapid. Îi cunoașteți pe cei care vor să facă un „Iron Man” de România într-un nou reportaj din campania Digi24 „România Fast Forward”.

Ridică-te și umblă! 

„În fiecare familie extinsă din România există cel puţin o persoană cu dizabilităţi. Despre câte persoane vorbim ? 2000, 20.000 ? Imaginaţi-vă un oraş din România în care trăiesc doar persoane în scaun cu rotile”. Este ideea de la care a pornit András Kapy, fondatorul AxoSuits.

Da, statistica spune că sunt peste 20 de mii de oameni cu probleme de mobilitate, care stau în scaun cu rotile, însă numărul real celor imobilizaţi este chiar şi de 10 ori mai mare. Persoane cu diverse stadii de paralizie, care sunt prizoniere. În propriile case,sau pe paturile de spital.

„Aceşti pacienţi sunt rezultatul accidentelor rutiere, accidentelor sportive, prin cădere de la înălţime, traume de diferite feluri. Majoritatea pacienţilor cu traumatism vertebro-medular, chiar şi cranio-cerebral, sunt pacienţi tineri, activi, majoritatea bărbaţi, bărbaţi tineri, media de vârstă este de 35 de ani. Ei îşi pierd performanţa de a merge”, arată Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare Băile Felix.

„În lume se apreciază că 1% din populaţie are un accident vascular cerebral, iar dacă din aceşti pacienţi, jumătate supravieţuiesc, jumătate din supravieţuitori rămân cu dizabilităţi severe”, spune Daiana Popa, secretarul Societăţii Române de Recuperare Medicală și membru în Comisia Europeană de Robotică Medicală.

Pentru toţi aceştia, soluţia ar putea veni chiar de la o firmă românească şi un produs medical realizat de către un start-up dinamic şi foarte promiţător: „Mă numesc Kapy Andras, sunt antreprenor de România de aproape 10 ani, sunt din Oradea, conduc start-up-ul de tehnologie medicală AxoSuits”.

Echipa condusă de Andras Kapy a dezvoltat un exoschelet, un costum robotic, care îi ajută pe cei paralizaţi să meargă.

- Am aici o comandă, un buton. Când apăs, atunci robotul merge, face paşi”, explică Sorin Zsejki, programatorul exoscheletului medical.

- Face singur? Tu trebuie să faci vreun efort ?

- În cazul pacienţilor care nu îşi pot mişca picioarele, robotul face toată treaba. Robotul mişcă întreg pacientul.

- Şi pacientul doar apasă pe buton ?

- E foarte simplă comanda, doar apasă pe buton şi merge.

„Robotul în sine poate evita o serie de accidente, aşa l-am conceput, aşa l-am fabricat, să prevenim orice potenţial accident. Dacă pacientul se apleacă prea mult şi iese din echilibru, nu îl lasă robotul să iasă din echilibru, să cadă”, explică Dorin Hirţe, director tehnic AxoSuits.

„Pacientul poate să achiziţioneze un exoschelet şi să îl utilizeze după nevoile sale proprii. Poate să se ridice, să meargă, să ajungă în locuri în care din scaun rulant nu poate să ajungă, în locuri în care în mod normal accesul îi este limitat”, spune Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare Băile Felix.

„Este reglabil atât ca dimensiune, cât şi alţi diverşi parametri ce ţin de mişcare şi se poate adapta pentru diverse tipuri de pacienţi, în functie de care este afecţiunea lor”, precizează Sorin Zsejki, programator.

„Este foarte versatil, poate fi îmbrăcat de la un copil, până la un adult, de la o înălţime de 1,3 m la 2,1 m”, spune Dorin Hirţe, director tehnic.

- Cât ţine bateria ?

- Bateria ţine cam 4 ore de mers continuu.

- Şi apoi de cât timp ai nevoie să o încarci?

- Circa o oră îi trebuie să fie încărcată!

- Poate fi încărcată şi în mers?

- Poate fi încărcată şi când costumul funcţionează.

Ideea primului exoschelet românesc a apărut dintr-o întâmplare.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Cum a început, când ai intrat în lumea business-ului?

András Kapy, fondator AxoSuits: În lumea business-ului am intrat acum aproape 10 ani. Am început să lucrez pe cont propriu în domeniul de outsourcing, programare software, în domeniul IT, practic. AxoSuits în sine a început în 2013, după ce un coleg de facultate, Adrian Gheară, mi-a povestit de un geniu local, orădean, ulterior CTO-ul firmei. Dorin Hirţe. El lucra deja la vremea respectivă în domeniul roboticii şi ajuta Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

Dorin Hirțe, director tehnic: Eu la vremea respectivă căutam alte provocări. Eu fabric roboţi, de entertainment, industriali, din 2008 tot fabric roboţi. Dinozauri care se mişcă, copii, crocodili, lupi şi lista-i serioasă. Am lucrat cam 50-60 de animale pe an, gen. Am lucrat pentru clienţi gen Legoland, Disneyland, Hollywood, Bollywood.

Dorin şi Andras aveau puţin peste 30 de ani, când s-au întâlnit pentru a pune pe picioare împreună compania care să dezvolte un exoschelet medical.

„Exoscheletul este un produs tehnic. Scopul meu era să rămân în domeniul tehnic, dar să fie un produs propriu. Să nu facem un produs Lohn pentru terţi, să fie o tehnologie de viitor. Să nu facem telefoane mobile când sunt jucători foarte mari pe piaţă şi să aducem în plus, ceva ce nu are orice afacere”, explică Andras Kapy.

În piaţa românească erau, la vremea respectivă, în 2013, doar două firme ce ofereau echipamente pentru persoanele cu probleme motorii, iar în spitale doar câteva echipamente de recuperare. Asta înseamnă că nevoia era uriaşă.

Chiar şi acum, după patru ani de la studiul pieţei, în spitalele din România sunt mai puţin de 10 aparate complexe pentru recuperarea celor cu dizabilităţi. Acesta este şi motivul pentru care nevoile pacienţilor nu pot fi acoperite.

„Ceea ce avem noi astazi este un robot care imită mersul fiziologic, cu ajutorul unor orteze care se fixează pe pacient, greutatea pacientului este suspendată, iar pe o bandă de mers pacientul este asistat să performeze mersul”, explică Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

„12 ore pe zi funcţionează aparatul, fără pauză. Firma producătoare a fost surprinsă! Numărul mare de ore de funcţionare, spune că este mai mare decât oriunde în lume”, adaugă Ramona Suciu, manager Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

Eugen Mirică a simţit pe pielea lui ce înseamnă un stat în care astfel de echipamente sunt foarte rare la vedere. A avut un accident la început de an, şi a trebuit să aştepte câteva luni până i-a venit rândul la câteva şedinţe de recuperare.

- Te ajută şi la echilibru, şi la mişcări. Să înveţi mişcările pe care le-ai uitat, precizează pacientul. Încet, încet, începi să blochezi genunchii, să ai echilibru, te ajută, adaugă el.

- Ai făcut recuperare şi la altfel de aparat?

- Bicicletă, locomat şi kinetoterapie.

„Un dispozitiv de tipul exoschelet este vârful, este etapa următoare. Nu atât în recuperare, cât în sprijinul individual al pacientului, pentru că exoscheletul oferă pe lângă şansa de a se recupera, îi conferă independenţă. Şi după cum ştim, aceşti pacienţi sunt dependenţi. Dependenţi de un scaun rulant. Pe când exoscheletul oferă pacientului şansa să se ridice şi să se deplaseze independent. Să se ducă unde doreşte acest pacient”, vin și explicațiile medicului Ioana Cheregi.

Primul exoschelet românesc 100% nu a prins viaţă uşor. Pentru că tot ce înseamnă tehnologie şi inovaţie necesită timp şi mulţi, mulţi bani.

- Firmele mari au pornit cu finanţare de la stat sau de la armatele statelor în care au pornit. Un suport foarte puternic din mediul academic, spune Andras Kapy.  Este un competitor care a început cu 25 de milioane de dolari.

- Şi voi cum aţi început?

- Ha, ha, ha, cu banii de acasă.

- Câţi bani de acasă?

- În cazul meu a fost vorba de avansul pentru un apartament în Oradea. Erau nişte discutii cu soţia mea legat de oportunitea investiţiei, dar ea fiind medic de profesie a înţeles care este beneficiul pe care un astfel de dispozitiv îl poate aduce. Şi ulterior a fost de acord!

- Să renunţaţi să vă luaţi casă şi să încercaţi să îi ajutaţi pe alţii?

- Exact ! În cazul meu, vorbim de peste 10 mii de euro investiţi în propria afacere.

La fel a făcut şI Dorin, a venit cu bani de acasă pentru a pune pe picioare proiectul alături de Andras. Dar banii tot nu au fost suficienţi. Din această etapă,  intră în scenă Angel Investors, oamenii cu bani care finanţează proiecte cu potenţial.

Primul investitor

Adrian Gheară este primul investitor. „Mi s-a părut un proiect extrem de ambiţios. Este primul proiect în care am investit înainte să văd un prototip şi am investit să se realizeze primul prototip. Mi s-a părut mult peste nivelul auzit în ultima vreme de la diverse start-up-uri. Fiind vorba doar de o idee, fără prototip, am dat proiectului şanse de reuşită de sub 10%”, povestește Adrian Gheară.

„Avem cinci investitori, în afară de fondatori. Mesajul este că se poate face şi în România. Până acum am strâns peste 300 de mii de euro”, spune Andras Kapy.

„Statistic, 90% dintre start-up-uri eşuează. Este start-up-ul în care mi-am asumat cel mai mare risc. Și sunt foarte mândru de ce au făcut băieţii ăştia”, mărturisește Adrian Gheară.

În plus, Axosuits a obţinut un premiu la o competiţie pentru start-up-uri, pentru proiectul medical din Oradea. Un premiu de 10.000 de dolari, obţinut în 2014, la câteva luni de la lansare. Bani cu care a reuşit să facă prototipul şi să-l îmbunătăţească, astfel încât acum să treacă prin testări şi să îl omologheze pentru a putea fi scos la vânzare.

„Este o altă clasă de produse, care nici măcar nu există în cataloage. Inclusiv în procesul de omologare, nu există un standard de omologare. Sunt chestii absolut noi. Este clar că atunci când eşti primul pe o piaţă nouă, ai toate şansele să acaparezi piaţa. Produsele competitoare sunt cam în acelaşi stadiu incipient. Nu există un lider în domeniul acesta. Și oricare dintre ele are şansa asta, cu capitalul suficient, să ajungă lider. În România sperăm să fim noi, bineînţeles”, spune Adrian Gheară.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Ce încercaţi voi să faceţi, produsul vostru, ce preţ va avea ?

Andras Kapy: Preţul final ar trebui să fie preţul unei maşini de clasă medie. În jur de 25 de mii de euro.

Sergiu Voicu: Între 5 şi 10 ori mai ieftin decât preţurile competitorilor ! Cum reuşiţi asta ?

Andras Kapy: Aici intervine inventivitatea omului nu sărac, ci cu resurse reduse.

Practic ce încearcă să facă start-up-ul românesc este un Logan al exoscheletelor - un produs bun la un preţ decent. Acesta este avantajul competitiv cel mai important al Axosuits în faţa competitorilor din străinătate.

De pildă, ReWalk vinde astfel de produse cu prețuri între 70 şi 90 de mii de dolari. Ekso Bionics vinde exoschelete la 130 de mii de dolari. Iar firma Rex din Noua Zeelandă are produsul la 150 de mii de dolari.

Necesitatea unei tehnologii de exoschelete la preţ suficient de competitiv nu vine numai din România! Cerere există şi în Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia.

„Produsele astea se dezvoltă de firmele mici care sunt flexibile şi sunt în stare să inoveze într-un ritm mai alert, ceea ce nu poate să facă o companie mare”, explică Adrian Gheară.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Cum arată piaţa în care voi încercaţi să intraţi în momentul acesta?

Andras Kapy, fondator AxoSuits: Vorbim de câteva firme, de câteva produse pe domeniul medical şi câteva zeci de unităţi vândute pe an.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Câţi clienţi veţi avea când proiectul se va pune pe picioare?

Andras Kapy: La ora actuală avem aproape 50 de precomenzi din partea spitalelor, clinicilor private, şi persoanelor fizice.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Planuri de extindere, de intrat pe pieţe externe, de a vă extinde în exterior, luaţi în calcul?

Adrian Gheară, primul investitor: În primul rând pieţele externe le luăm în calcul.

Andras Kapy: Dacă vorbim strict de Europa şi America de Nord, vorbim de cel puţin 15 milioane de persoane care rămân în mod permanent în scaun cu rotile, plus încă 30-40 de milioane de persoane care au nevoie temporară de un scaun cu rotile. Piaţa este imensă şi nu este încă acoperită.

Adrian Gheară, primul investitor: În general, start-up-urile nu îşi scot banii din vânzarea produsului pentru investitori, ci din vânzarea business-ului. Întotdeauna va fi un peşte mai mare care vine să îi mânânce. Spre asta ţintim.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri